Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ţi mare, mare viitor!
România Sub Jugul Financiar: O Analiză Incisivă a Injustiției Fiscale și Juridice
România Sub Jugul Financiar: O Analiză Incisivă a Injustiției Fiscale și Juridice
Strigătul de Revoltă al Românilor Împotriva Injustiției
Pe meleagurile pitorești ale României, sub cerul albastru care a vegheat asupra unei istorii tumultuoase, răsare acum un strigăt de revoltă al cetățenilor săi. Este un ecou al nemulțumirii, o voce colectivă care străpunge zidurile opresiunii și ale corupției, un strigăt care nu mai poate fi ignorat. Noi, cetățenii României, am ajuns la un punct de cotitură, o intersecție istorică unde tăcerea și pasivitatea nu mai sunt opțiuni. Sistemul fiscal și juridic, așa cum stă el astăzi, nu mai poate continua necontestat, nechibzuit și neîndreptat.
Povara fiscală care apasă pe umerii fiecărui român este mai mult decât o simplă greutate financiară; este simbolul unei asupriri sistematice, al unei talhării mascate sub fațada legalității. Este o povară care nu doar că ne sufocă visurile și aspirațiile, dar ne și răpește speranța într-un viitor mai bun. În fiecare zi, contribuabilul român, fie că este muncitor, întreprinzător sau pensionar, își vede veniturile scurgându-se în vistieria unui stat care pare să slujească tot mai puțin nevoilor poporului său.
Dar nu doar sistemul fiscal este în vălmășag; justiția, coloana vertebrală a oricărei societăți democratice, pare să fie într-un marasm continuu. Salariile și pensiile speciale ale judecătorilor, procurorilor și altor funcționari ai statului au creat un mediu în care independența și imparțialitatea sunt mai mult iluzii decât realități palpabile. Acest sistem, în care cei care ar trebui să fie apărătorii dreptății sunt legați prin beneficii financiare de cei care dețin puterea, este un sistem în care justiția a devenit un lux, nu un drept.
Nu mai este vorba doar despre un protest tăcut sau despre murmurele de nemulțumire la colț de stradă. Este vorba despre un val de conștientizare care se ridică și se extinde în inimile și mințile fiecărui român. Noi, cetățenii acestei țări, nu mai dorim să fim complici la propria noastră asuprire. Refuzăm să mai fim martori pasivi la o justiție coruptă și la un sistem fiscal care ne privează de roadele muncii noastre. Nu este doar o luptă pentru buzunarele noastre, ci este o luptă pentru demnitate, pentru respectarea drepturilor noastre fundamentale.
Justiția Cumpărată: Cum Salariile și Pensii Speciale Subminează Independența Judecătorilor
În România, o tăcere asurzitoare învăluie coridoarele justiției, o tăcere care ascunde o problemă endemică: impactul salariilor și pensiilor speciale asupra independenței judiciare. Această practică, departe de a fi o simplă normă salarială, reprezintă un pilon al influenței și controlului exercitat asupra sistemului judiciar, erodând fundamentele pe care se clădește o justiție imparțială și corectă.
Salariile și pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor, alături de cele ale altor funcționari ai statului, inclusiv generalii armatei, creează o castă privilegiată în cadrul aparatului de stat. Aceste beneficii financiare generoase nu doar că îi separă pe judecători și procurori de realitățile economice cu care se confruntă cetățeanul de rând, dar și creează un mediu propice pentru influență politică și favoritism. Într-un astfel de context, independența judiciară devine mai mult un ideal decât o realitate, cu judecători și procurori legați, fie și involuntar, de arhitectura puterii care le asigură aceste avantaje.
Mai mult decât atât, sistemul de pensii speciale consolidează această dependență, creând un ciclu în care loialitatea și supunerea față de linia politică dominată de interesele de moment sunt indirect recompensate. Acest sistem perpetuează o structură în care cei însărcinați cu menținerea legii și ordinei sunt vulnerabili la manipulare și influență din partea puterii executive.
Această situație nu numai că subminează încrederea publicului în justiție, dar și înmoaie coloana vertebrală a unui sistem judiciar care ar trebui să funcționeze independent de orice influență politică sau economică. Scenariul în care judecătorii și procurorii devin instrumente ale puterii politice este unul periculos, care amenință principiile de bază ale unei societăți democratice.
Fie că vorbim de simple amenzile de circulație sau de cazuri complexe la nivel înalt, percepția publică este aceeași: justiția pare să fie de partea celor care dețin cheile vistieriei. În acest tablou sumbru, cetățeanul se simte lipsit de apărare și de reprezentare în fața unui sistem care ar trebui să-i fie aliat, nu adversar.
Talharia Fiscală: Povara Nedeslușită a Contribuabilului Român
În peisajul economic românesc, se conturează o imagine sumbră, umbrită de ceea ce mulți cetățeni descriu drept o adevărată talharie fiscală. Contribuabilii români, indiferent de statutul lor social sau economic, sunt sufocați de o povară fiscală apăsătoare, o povară care depășește adesea limitele suportabilității și încalcă principiile de bază ale echității și justiției.
Sistemul fiscal românesc, așa cum stă el astăzi, este un labirint de taxe și impozite care consumă o proporție semnificativă din veniturile cetățenilor. Se estimează că aproape 80% din veniturile unui salariat obișnuit sunt absorbite de stat, prin intermediul taxelor directe și indirecte, contribuțiilor sociale și a altor obligații fiscale. Această situație creează nu doar un mediu economic asfixiant pentru populația activă, dar și un sentiment profund de nedreptate și de exploatare.
Pentru a ilustra această povară fiscală, luăm exemplul unui salariat care câștigă un salariu net de 1821 de lei. În acest scenariu, angajatorul trebuie să cheltuie 3103 lei pentru a acoperi costul total al salariului, din care 41.31% reprezintă taxe care merg direct la stat. Acest fapt arată o distribuție disproporționată a sarcinii fiscale, plasând o greutate nejustificată pe umerii angajatului și angajatorului.
Pe lângă aceasta, TVA-ul de 19% aplicat la aproape orice produs cumpărat adaugă o altă stratură la povara fiscală, fără posibilitatea de recuperare a acestor costuri de către consumator. Contribuția la pensie, care reprezintă 26% din veniturile cetățenilor pe parcursul a 35 de ani, devine un alt punct de discuție, având în vedere inechitatea evidentă în modul în care acești bani sunt administrați și returnați la pensionare.
Toate aceste aspecte ale sistemului fiscal românesc desenează un tablou al unei societăți în care cetățenii sunt tratați mai degrabă ca surse de venit pentru stat decât ca parteneri într-un contract social echitabil. Situația este agravată de faptul că, în ciuda acestor contribuții masive, statul român s-a împrumutat substanțial în ultimii ani, în numele populației, fără a putea justifica clar utilizarea acestor fonduri.
În acest context, este esențial să ne întrebăm: pentru cine și pentru ce plătim aceste taxe?
De ce sistemul fiscal românesc pare să funcționeze mai mult în detrimentul cetățeanului de rând decât în beneficiul său?
Este timpul pentru o schimbare radicală, pentru o revizuire profundă a modului în care fiscalitatea este structurată și administrată în România. Cetățenii au dreptul la un sistem fiscal echitabil, transparent și eficient, un sistem care sprijină dezvoltarea individuală și colectivă, nu care o împiedică.
Inegalitatea Fiscală: Scutiri pentru Străini, Sarcini pentru Cetățeni
În România contemporană, un dezacord profund răscolește bazele fiscale ale națiunii, o inegalitate care zguduie încrederea cetățenilor în sistemul de taxare. Pe de o parte, corporațiile străine beneficiază de scutiri fiscale generoase și de lacune juridice, în timp ce pe de altă parte, cetățenii români sunt împovărați cu o sarcină fiscală grea și adesea sufocantă. Această discrepanță nu doar că atestă un sistem fiscal disfuncțional, dar și ridică întrebări serioase despre echitatea și justiția socială în România.
Multe dintre marile companii internaționale care operează în România, reușesc prin mijloace contabile sofisticate să-și minimizeze obligațiile fiscale. Profiturile sunt adesea raportate ca fiind neînsemnate sau chiar pe pierdere, prin transferuri de prețuri și alte mecanisme de evaziune fiscală, scăpând astfel de plata impozitelor pe care, în mod echitabil, ar trebui să le contribuie la bugetul statului. Acest fenomen nu doar că privează guvernul de resurse financiare vitale, dar creează și un mediu de afaceri inegal, unde companiile locale nu pot concura în mod echitabil.
Pe de altă parte, cetățeanul român, fie că este angajat, întreprinzător sau pensionar, se confruntă cu o povară fiscală apăsătoare. Taxele și impozitele directe și indirecte erodează o proporție semnificativă a veniturilor lor, lăsându-i cu mai puțin pentru cheltuieli esențiale și economii. Contribuțiile la asigurările sociale și de sănătate, impozitul pe venit, TVA-ul, toate acestea adunate reprezintă o sarcină financiară grea pentru majoritatea cetățenilor.
ANAF: Protector al Intereselor Străine și Executor al Inechității Fiscale în România
Pe de altă parte, cetățeanul român, fie că este angajat, întreprinzător sau pensionar, se confruntă cu o povară fiscală apăsătoare. Taxele și impozitele directe și indirecte erodează o proporție semnificativă a veniturilor lor, lăsându-i cu mai puțin pentru cheltuieli esențiale și economii. Contribuțiile la asigurările sociale și de sănătate, impozitul pe venit, TVA-ul, toate acestea adunate reprezintă o sarcină financiară grea pentru majoritatea cetățenilor.
Misiunea ANAF: O Discrepanță Evidentă între Principii și Practici
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) din România se prezintă ca un bastion al administrării corecte și eficiente a veniturilor bugetare ale statului. Pe hârtie, misiunea sa sună nobilă: gestionarea veniturilor, colectarea taxelor și dezvoltarea unor relații de parteneriat cu contribuabilii. Cu toate acestea, realitatea de pe teren adesea contrazice aceste principii înalte. ANAF, în practică, se dovedește a fi mai mult un executor fiscal riguros decât un partener al contribuabililor. Colectarea agresivă a taxelor, birocrația împovărătoare și lipsa de transparență și eficiență sunt doar câteva dintre problemele care marchează această discrepanță între misiunea declarată și realitatea fiscală din România. Contribuabilii se simt adesea mai mult vânați decât parteneri, ceea ce subminează încrederea în întregul sistem fiscal.
Egalitate Fiscală: O Ficțiune în Contextul Scutirilor pentru Corporații
Exemplu: Scutirea de taxe pentru OMV
Cati din noi stim ca OMV-ul extrage din subsolul Romaniei gazul cu 15$-20$ mia de metri cubi si ni-l vinde cu 627$?
Bogatiile solului si subsolului Romaniei, apartin, prin drept divin, cetatenilor ei.
Principiul egalității contribuabililor în fața impozitului, unul dintre pilonii fundamentali ai oricărui sistem fiscal echitabil, pare să fie o ficțiune în România. În timp ce companiile multinaționale și corporațiile mari se bucură de scutiri fiscale considerabile și de o serie de mecanisme care le permit să-și minimalizeze obligațiile fiscale, contribuabilii obișnuiți, inclusiv întreprinderile mici și mijlocii, se confruntă cu o povară fiscală disproporționată. Această inegalitate creează un câmp de joc inegal, unde corporațiile mari beneficiază de avantaje semnificative, în timp ce sarcina fiscală pentru cetățeanul de rând devine tot mai apăsătoare. Această situație nu doar că este injustă, dar și afectează negativ economia locală și încrederea în sistemul fiscal.
Conformarea „Voluntară”: O Presiune Ascunsă Asupra Contribuabililor Români
Conformarea voluntară la declarare și plată a impozitelor, promovată de ANAF ca strategie pentru prevenirea fraudei fiscale, se dovedește a fi mai degrabă o presiune ascunsă asupra contribuabililor. În realitate, această conformare este impusă prin amenințări cu penalități severe și chiar cu închisoarea. Acest sistem induce un climat de frică și constrângere, în locul promovării unui parteneriat bazat pe încredere și cooperare. Contribuabilii se simt obligați să se conformeze nu dintr-un sentiment de responsabilitate civică, ci din teama de represalii, subminând astfel principiul conformării voluntare.
Rolul ANAF în Apărarea Intereselor UE: Cine Pierde în Acest Joc?
Conform propriilor declarații, ANAF își asumă, de asemenea, rolul de a apăra interesele fiscale și financiare ale Uniunii Europene. Acest angajament ridică întrebări serioase despre prioritățile agenției. În timp ce se concentrează pe apărarea intereselor externe, care este impactul asupra contribuabililor români? Se pare că acest angajament duce la neglijarea nevoilor și interesele interne, punând interesele UE înaintea celor ale cetățenilor români. Această orientare spre interese externe contribuie la sentimentul de alienare și frustrare printre contribuabilii care se văd ignorați și chiar sacrificați în favoarea unor obiective care nu le reflectă nevoile și realitățile.

Imagine preluata de pe Facebook
Un exemplu concret al acestei problematice este modul în care ANAF gestionează cazurile de venituri nedeclarate. Recent, a fost promulgată o lege care permite agenției să confiște 75% din sumele din conturile cetățenilor, dacă aceștia nu pot justifica proveniența fondurilor. Această măsură, departe de a fi un instrument de combatere a evaziunii fiscale, pare mai degrabă a fi un instrument de intimidare și control, inversând prezumția de nevinovăție și plasând o povară nerezonabilă pe umerii cetățenilor.
Sistemul CASS (Contribuția pentru Asigurările de Sănătate): Plătești, dar Nu Primești - O Analiză a Inechităților
Sistemul Contribuției pentru Asigurările de Sănătate (CASS) din România a devenit o sursă constantă de frustrare și nemulțumire pentru contribuabilii români. Promisiunea sa inițială de a finanța serviciile de sănătate și de a asigura accesul la îngrijire medicală de calitate s-a transformat într-o povară financiară grea de purtat, în timp ce beneficiile asociate au rămas o iluzie îndepărtată. Este evident că CASS-ul nu mai servește cu adevărat interesele cetățenilor, ci ale altor entități.
Contribuabilii plătesc lunar o parte semnificativă din veniturile lor către CASS, dar ceea ce primesc în schimb este departe de a fi satisfăcător. Timpul de așteptare ridicol pentru servicii medicale esențiale, cum ar fi un RMN, arată că plățile noastre în avans nu sunt folosite în beneficiul nostru. Acest sistem pare să pună mai mult accent pe acumularea de fonduri decât pe furnizarea de servicii eficiente de sănătate.
Un alt aspect înșelător al CASS-ului este calculul uniform al contribuțiilor indiferent de veniturile individuale. Astfel, o persoană cu un salariu mai mare plătește o contribuție mai mare, decat o persoană cu venituri mult mai mici, deși facilitatile medicale de care beneficiaza amandoi sunt la fel. ADICA EXISTENTE DOAR PE HARTIE. Această inechitate este de neacceptat și subliniază discrepanțele grave din sistem.
Mai mult decat atat, daca nu platim CAS si CASS suntem pasibili de puscarie!
Potrivit art. 233 COD PENAL, "furtul săvârşit prin întrebuinţare de violenţe sau ameninţări ori prin punerea victimei în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra, precum şi furtul urmat de întrebuinţarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracţiunii ori pentru ca făptuitorul să-şi asigure scăparea, se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi
Daca nu platim aceste contributii primim popriri pe conturi. Daca nu reusesc sa ia nici asa banii, ne putem pierde libertatea.
Sistemul de sănătate, finanțat prin contribuțiile cetățenilor (CASS), este un alt exemplu de management fiscal deficitar. Deși contribuim cu 10% din venituri lunare la acest fond, accesul la servicii medicale de bază, cum ar fi un RMN, este în mod paradoxal limitat și birocratic. Cetățenii sunt adesea nevoiți să aștepte luni de zile pentru o programare, în timp ce aceeași procedură poate fi realizată imediat dacă este plătită privat. Această ineficiență ridică întrebări serioase cu privire la unde se duc acești bani și de ce sistemul nu reușește să ofere servicii adecvate în schimbul contribuțiilor substanțiale ale populației.
Nu stiu cum sa va explic mai bine:
Voi sunteti angajatii mei. Eu va platesc pe voi, nu voi pe mine!
Va dati singuri bonusuri si prime salariale? Pentru ce? Faceti performanta in ceva? In ce? In a FURA mai bine banii nostri? Considerati-va concediati!
Daca vreti bonusuri mergeti la privat. Faceti performanta! PRODUCETI CEVA! Si o sa primiti si bonusuri.
Lista firmelor cu profit zero din Romania
E.ON Energie România SA: cifră de afaceri 13.725.371.052 lei, profit 0, pierdere 358.899.374 lei
ENEL Energie SA: cifră de afaceri 5.201.925.419 lei, profit 0, pierdere 391.072.544 lei
MET România Energy SA: cifră de afaceri 5.076.830.236 lei, profit 0, pierdere brută 20.766.816 lei
ENEL Energie Muntenia SA: cifră de afaceri 4.778.924.136 lei, profit 0, pierdere 377.568.182 lei
DELGAZ GRID SA (parte din grup E.ON): cifră de afaceri 1.728.069.608, profit 0, pierdere 125.064.813 lei
NIS PETROL SRL: cifră de afaceri 700.608.804 lei, profit 0, pierdere 116.566.729 lei
Retailul zbârnâie, comerțul și distribuția, idem, dar PROFI, CORA, SUPECO (parte a grupului CARREFOUR), UNILEVER, HAVI LOGISTICS plătesc ZERO impozit pe profit, fiind oficial pe pierdere
PROFI ROM FOOD SRL: cifră de afaceri 11.660.657.559 lei, profit 0, pierdere brută 257.775.507 lei
ROMANIA HYPERMARCHE SA: cifră de afaceri 1.513.108.057 lei, profit 0, pierdere 33.787.149 lei
UNILEVER SOUTH CENTRAL EUROPE: cifră de afaceri 1.106.102.018 lei, profit 0, pierdere brută 64.865.225 lei
HAVI LOGISTICS SRL: cifră de afaceri 1.045.011.293 lei, profit 0, pierdere brută 8.260.665
SUPECO INVESTMENT SRL: cifră de afaceri 751.739.410 lei, profit 0, pierdere 5.509.765 lei
PUREFERT BALKANS SRL (comerț cu ridicata al produselor chimice): cifră de afaceri 735.579.818 lei, profit 0, pierdere brută 27.700.487 lei
ZERO profit pentru RAIFFEISEN AGRO, PORR CONSTRUCT, KRONOSPAN, ASIROM VIENNA INSURANCE, STRABAG
KRONOSPAN TRADING SRL: cifră de afaceri 2.494.611.480 lei, profit 0, pierdere 15.546.600 lei
PORR CONSTRUCT SRL: cifră de afaceri 1.251.719.899 lei, profit 0, pierdere brută 4.616.564 lei
STRABAG SRL: cifră de afaceri 919.310.107 lei, profit brut ridicol 4.963.942 lei
ASIROM VIENNA INSURANCE: cifră de afaceri 736.735.195 lei, profit 0, pierdere 2.523.516 lei
RWA RAIFFEISEN AGRO ROMANIA SRL: cifră de afaceri 533.925.097 lei, profit 0, pierdere 4.978.855 lei
Giganții telefoniei, pierderi pe linie. Niciun leu profit, niciun leu impozit pe profit de la VODAFONE, ORANGE, TELEKOM.
VODAFONE ROMANIA SA: cifră de afaceri 4.695.157.165 lei, profit 0, pierdere 121.899.297 lei
ORANGE ROMANIA COMMUNICATIONS SA: cifră de afaceri 2.436.927.140 lei, profit 0, pierdere 187.195.973 lei
TELEKOM ROMANIA MOBILE COMMUNICATIONS SA: cifră de afaceri 1.378.276.599 lei, profit 0, pierdere 558.080.366 lei
De câte ori nu ați auzit sintagma: “Industria auto ne salvează PIB-ul”? Doar că nu vedem nimic la bugetul de stat! ZERO profit, zero impozit pe profit de la AUTOLIV, CONTINENTAL, VITESCO, PREH, FAURECIA, YAZAKI, ADIENT, CONTITECH
AUTOLIV ROMANIA SRL: cifra de afaceri 4.879.212.343 lei, profit 0, pierdere 164.560.738 lei
CONTINENTAL AUTOMOTIVE SYSTEMS SRL: cifră de afaceri 4.632.033.520 lei, profit 0, pierdere 331.190.369 lei
VITESCO TECHNOLOGIES ROMANIA SRL: cifră de afaceri 1.803.187.606 lei, profit 0, pierdere 354.411.484 lei
PREH ROMANIA SRL: cifră de afaceri 1.379.252.200 lei, profit 0, pierdere 60.238.509 lei
FAURECIA ROMANIA SRL (lider francez al industriei componentelor auto; 1 din 3 autoturisme produse în lume înglobează componente de la Faurecia): cifră de afaceri 1.300.419.790 lei, profit 0, pierdere 3.288.924 lei
YAZAKI COMPONENT TECHNOLOGY SRL: cifră de afaceri 1.124.110.555 lei, profit 0, pierdere 38.354.474 lei
ADIENT SRL: cifră de afaceri 779.868.427 lei, profit 0, pierdere 19.204.369 lei
CONTITECH ROMANIA SRL: cifră de afaceri 776.730.249 lei, profit 0, pierdere 75.378.576 (10% pierdere din C.A.!)
Scumpirea energiei a îngropat metalurgia sau metalurgiștii și-au îngropat profitul? Cifre uriașe de afaceri, pierderi pe linie pentru LIBERTY GALAȚI, DONALAM, ARCELLORMITTAL HUNEDOARA, ALUM SA
LIBERTY GALAȚI SA: cifră de afaceri 7.919.502.237 lei, profit 0, pierdere 743.522.226 lei
DONALAM SRL: cifră de afaceri 740.249.196 lei, profit 0, pierdere 35.097.380 lei
ARCELLORMITTAL HUNEDOARA SA: cifră de afaceri 650.814.289 lei, profit 0, pierdere 180.472.664 lei
ALUM SA: cifră de afaceri 501.771.469 lei, profit 0, pierdere 118.621.775 lei (peste 20% din C.A.!)
Industria a murit în România? Nu s-ar spune după cifrele uriașe de afaceri. Profit ZERO, impozit ZERO de la: ARCTIC, MAKITA, PRYSMIAN, AAYLEX, SMITHFIELD, KASTAMONU, URBB UNITED ROMANIAN BREWERIES, CAROLI FOODS, GRUPO ANTOLIN
ARCTIC SA (compania mamă BEKO, în top 10 contribuabili la bugetul Turciei, NIMIC către români): cifră de afaceri 3.799.988.277 lei, profit 0, pierdere 141.093.292 lei
MAKITA EU SRL (lider la fabricarea mașinilor unelte portabile acționate electric, prezente fără excepție pe orice șantier din țară): cifră de afaceri 2.884.412.434 lei, profit 0, pierdere 187.409.194 lei
PRYSMIAN CABLURI ȘI SISTEME SA (producție de cabluri cu fibră optică atât de solicitate în zilele noastre): cifră de afaceri 2.032.652.492 lei, profit net 0, pierdere netă 1.494.637 lei
SMITHFIELD ROMANIA SRL (industria cărnii): cifră de afaceri 1.280.635.214 lei, profit 0, pierdere 3.157.803
AAYLEX ONE SA (industria cărnii): cifră de afaceri 1.145.423.080 lei, profit 0, pierdere 108.014.375 lei
KASTAMONU ROMANIA SA (industria lemnului): cifră de afaceri 868.575.473 lei, profit 0, pierdere 91.980.415 lei
UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD SRL (industria berii ~ Tuborg, Skol, Holsten): cifră de afaceri 549.712.509 lei, profit 0, pierdere 43.510.797 lei
CAROLI FOODS GROUP SRL (mezeluri și producție de carne și produse din carne, prezente la aproape orice magazin alimentar din țară): cifră de afaceri 545.499.127 lei, profit 0, pierdere brută 1.505.172 lei
GRUPO ANTOLIN SIBIU SRL (fabricare de echipamente electrice de iluminat): cifră de afaceri 504.902.415 lei, profit 0, pierdere 64.785.671 lei
Cu farmacii la fiecare colț de stradă, companiile farma și clinicile medicale merg prost, bietele de ele! ZERO profit pentru DR.MAX și PHARMAFARM, profit ridicol pentru FARMEXIM
DR.MAX SRL: cifră de afaceri 3.193.482.856 lei, profit, pierdere 6.856.991 lei
PHARMAFARM SA: cifră de afaceri 1.635.630.649 lei, profit 0, pierdere 6.925.639 lei
CENTRUL MEDICAL UNIREA SRL: cifră de afaceri 1.004.486.227 lei, profit net 0, pierdere netă 6.035.166 lei
FARMEXIM: cifră de afaceri de aproape 3,5 miliarde de lei (!), profit puțin peste 8 milioane de lei!
Două companii de SOFT fac afaceri de sute de milioane de lei, au și facilități multiple pentru IT-iști, dar nu plătesc NIMIC la stat din profit
AMAZON DEVELOPMENT CENTER ROMANIA SRL: cifră de afaceri 616.776.705 lei, profit 0, pierdere 2.736.287 lei
ALSO TECHNOLOGY ROMANIA SRL: cifră de afaceri 527.234.263 lei, profit 0, pierdere 20.548.782 lei
Alte două companii de transport și curierat raportează profit ZERO la cifre de afaceri de peste 100 de milioane de euro.
DELIVERY SOLUTIONS SA: cifră de afaceri 736.498.414 lei, profit 0, pierdere 45.013.842 lei
VOS LOGISTICS CARGO SA: cifră de afaceri 510.591.518 lei, profit 0, pierdere 8.923.149 lei
Încheiem primul episod din seria căpușelor bugetului de stat al României cu “campioanele” care au acționar unic sau majoritar statul român: CFR și TERMOENERGETICA BUCUREȘTI.
SOCIETATEA NATIONALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE CALATORI-CFR-CALATORI SA: cifră de afaceri 2.431.562.521 lei, profit 0, pierdere 190.973.303 lei
COMPANIA MUNICIPALĂ TERMOENERGETICA BUCUREȘTI: cifră de afaceri 1.966.353.746 lei, profit 0, pierdere 427.283.484 lei
COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE CFR SA: cifră de afaceri 1.046.075.662 lei, profit 0, pierdere 94.628.901 lei
SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ CFR-MARFĂ SA: cifră de afaceri 689.895.001 lei, profit 0, pierdere 153.305.070 lei




